Mai intai, cateva consideratii generale.
Gospodina sau persoana care pregateste hrana trebuie sa fie constienta ca sanatatea si viata tuturor membrilor familiei, depind de felul cum pregateste ea mancarea. Cu alte cuvinte si spus intr-un mod foarte realist, ea are in propriile ei maini, intr-o mare masura, viata familiei. Alimentatia pe care o pregateste femeia pentru casa ei poate insemna sanatate si viata, dar poate insemna, prin ignoranta, nepasare, comoditate, nepricepere, boala si moarte. Cine ar vrea sa-si tirmita in mormant copiii sau sotii? Nimeni, desigur. Dar spuneti-mi, va rog, ce diferenta este intre a muri pe loc, lovit de un glont, sau a muri "otravit" zi de zi, cu lingurita, printr-o alimentatie gresit pregatita, prea bogata in grasimi, in proteine sau cu prea multe prajeli, condimente?
La urma urmei nu este nici o diferenta, poate unii chiar ar prefera sa moara dintr-o data, caci stiti ce se spune, cele mai sadice morti sunt de fapt cele cu :incetinitorul".
Ignoranta nu este o virtute si nici nu ne fereste de boala.
Un alt aspect de luat in seama: vremurile pe care le traim acum sunt deosebit de complicate. Femeia trebuie sa lupte practic cu o serie de factori care nu sunt in definitiv decat niste obstacole pentru ea. Poate cel mai mare dusman este timpul. Femeia munceste azi la servici u tot 8-10 ore/zi ca si barbatul si de-abia dupa aceea se poate ocupa de pregatirea hranei pentru familia ei. Este o diferenta fata de acele vremuri cand femeia avea la dispozitie toata ziua pentru aceasta. Acest lucru face tot mai necesara implicarea barbatului si ajutorul sau in pregatirea hranei. Altfel, femeia ajunge supraimpovarata, din dorinta ei normala de a oferi o hrana buna, dar familia nu va mai putea beneficia de rolul ei in alte aspecte ale vietii de camin.
Gospodina sau persoana care pregateste hrana trebuie sa cunoasca foarte bine pe toti membrii familiei - problemele lor de sanatate, timpul cand pot servi masa - diferite particularitati ale lor si sa tina cont de acestea.
Hrana trebuie sa sature (pentru a realiza aceasta, trebuie sa contina toate elementele nutritive necesare), sa aiba gust bun (folosirea stiintei mirodeniilor si educarea gusturilor), sa arate frumos (noi mancam si cu ochii, deci trebuie prezentata atragator).
Trebuie sa urmarim varietatea: de forme, de culori, structura, mirodenii, garnituri.
Toate acestea realizeaza printr-o planificare corespunzatoare a meniului.
Tinta principala pentru planificarea meniului o constituie combinarea in asa fel a diverselor alimente, incat acestea sa dea corpului cat mai multe elemente hranitoare.
Este bine sa planificam meniul pe termen scurt (1 zi) si pe termen lung (1 saptamana, 2 saptamani sau 1 luna). Timpul petrecut cu planuirea meniului nu este nicidecum un timp pierdut, acesta va fi recuperat si rasplatit cu prisosinta.
Daca meniul nu este gandit dinainte si gospod
ina gateste la intamplare, ceea ce ii vine la indemana, alimentatia familiei va suferi. Cum? Prin malnutritie (hranire insuficienta cantitativ si calitativ), prin obezitate (hranire excesiva, bogata in anumite elemente nutritive si prea saraca in altele) si diferite boli, cum ar fi anemiile ( din lipsa fierului sau boli cronice), diabetul (prea mult zahar), boli de rinichi (dezechilibru proteic), boli cardio-vasculare.
